Glasul roților de tren

Jurnal – marți, 13 noiembrie 2018.
Astăzi, la ședința în plen a Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților, s-a discutat, în afară de proiectele legislative pentru care trebuie emis aviz sau raport, și despre stadiul achiziției de material rulant din fondurile POIM ( Programul Operațional Infrastructura Mare) 2014-2020. În prezența președintelui A.R.F., adică Autoritatea pentru Reforma Feroviară.
Eeeee?! Treabă complicată! Acești domni au la dispoziție 252 milioane de euro, bani europeni, pentru achiziția de vagoane și locomotive noi (cam ăsta e materialul rulant). Fac studii, SF-uri etc.
Oricum, am aflat că totul merge brici. Conform graficului, aceste achiziții se vor finaliza prin 2021, iar din 2022 ne vom lăfăi în niște vagoane super-tari.
Vom avea deci, cândva, vagoane și locomotive ce pot circula cu viteze de 160 km/h, însă infrastructura nu poate duce decât chinuit pe la 40-60 km/h. Nu există nicio coordonare la Ministerul Transporturilor ca și infrastructura CFR (șine, traverse etc) să fie reparată într-un interval rezonabil de timp pentru a putea prelua viteze de 160 km/h.
Nu există nicio corelare strategică între programele de investiții mari pe tot ceea ce înseamnă calea ferată. Iar concurenta cu transportul rutier este dură. Probabil (sigur!) așa se vrea.
Deci reforma feroviară din România merge glorios înainte într-un stil comunistoid, sub autoritatea unei instituții fără forța pe care ar trebui sa o aibă, ARF.

Apreciază sau distribuie această postare: