RECONSTRUCŢIE, NU DOAR REPARAŢII!

Inundaţiile din ultimele zile au produs pagube importante şi multă suferinţă pentru mii de botoşăneni. Infrastructura din numeroase zone ale judeţului şi-a arătat limitele în faţa viiturilor. În mod cert este un moment al solidarităţii şi al RECONSTRUCŢIEI, nu doar al reparaţiilor!

Simpla readucere a obiectivelor afectate de apă – fie ele poduri, podeţe, drumuri, diguri, amenajări hidrografice, sisteme de evacuare – la forma dinaintea inundaţiilor este insuficientă! O abordare corectă a acestui moment din partea autorităţilor locale, judeţene şi naţionale, ca şi din partea specialiştilor din comisiile de evaluare a pagubelor, presupune mai mult decât simple reparaţii. E nevoie de SOLUŢII TEHNICE NOI acolo unde vechile structuri s-au dovedit ineficiente sau insuficiente. Pentru că inundaţii vor mai fi, iar pagubele pe care le vor produce trebuie eliminate sau reduse prin măsuri inteligente, luate din timp.

O primă observaţie de care toţi factorii implicaţi ar trebui să ţină seama este aceea că o parte din efectele inundaţiilor asupra infrastructurii vor putea fi constatate abia după zile sau chiar săptămâni de la retragerea apelor. Ca exemplu elocvent, în 2010 au fost locuinţe care s-au prăbuşit la săptămâni bune după episodul inundaţiilor şi care iniţial păreau să nu fi fost atât de grav afectate. Constatarea pripită a pagubelor, de către comisii constituite pe picior, împinse politic de la spate să prezinte „urgent” la guvern lista avariilor, este o GREŞEALĂ. În consecinţă, ar fi corect ca evaluarea daunelor să fie făcută în două etape: una rapidă, care să le permită primarilor să intervină pentru remedierea problemelor stringente şi o a doua care să constate, peste câteva săptămâni, efectele deocamdată ascunse ale infiltraţiilor de apă în elementele de infrastructură.

Ca exemplu de MĂSURĂ DE URGENŢĂ, primarii din localităţile afectate trebuie sprijiniţi financiar din fondul de rezervă al Consiliului Judeţean cu sume care să le permită măcar achiziţionarea combustibilului necesar intervenţiei în teren cu propriile utilaje.

După calamităţile similare din 2010, guvernul de atunci a obţinut fonduri speciale suplimentare din partea Uniunii Europene. Mai mult decât atât, s-a reuşit la acea dată şi crearea unei NOI AXE DE FINANŢARE, 322d, puse la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale afectate de inundaţii, pentru refacerea şi modernizarea infrastructurii cu rol de prevenire şi protejare. Printre investiţiile realizate atunci în judeţul Botoşani prin acest instrument amintesc de refacerea şi modernizarea drumurilor din comunele Coţuşca, Păltiniş, Hudeşti, Ungureni, Brăeşti, Văculeşti, Dersca, Lozna, Suharău, Leorda.

Modelul 2010 trebuie repetat acum! Este insuficient să repari podul, podeţul sau digul care a fost avariat în aceste zile, dacă nu îl şi recalibrezi la parametrii tehnici corespunzători pentru a face faţă viitoarelor viituri, fără problemele de acum.

Ca inginer de drumuri şi poduri, am constatat personal în aceste zile că se impun soluţii tehnice noi, elaborate cu grijă de specialişti, în mai multe puncte de pe harta judeţului. Sunt PODEŢE care trebuie redimensionate în mai multe comune, un exemplu fiind cel al podeţului tubular din Roşiori, pe DJ 296A, la km 5+300 (la Ghiţun). Odată reconstruite, acestea trebuie să poată asigura preluarea şi evacuarea apelor mai ales în zonele locuite, din intravilanul localităţilor, pentru a proteja casele şi gospodăriile oamenilor.

Sunt, de asemenea, DRUMURI JUDEŢENE care necesită investiţii pentru amenajarea de şanţuri corespunzătoare debitelor de apă pe care trebuie să le evacueze eficient, astfel încât structura drumului propriu-zis să nu fie afectată prin infiltraţii. Foarte multe dintre acestea sunt cuprinse în proiectul drumului strategic, a cărui implementare este întârziată nepermis de mult de actuala conducere PSD a Consiliului Judeţean.

Este necesară o revizie a tuturor podurilor din zonele de risc, care să cuprindă evaluarea stării lor, expertizarea şi finanţarea prin CNI a tuturor lucrărilor ce se impun, aşa cum s-a reuşit în 2010. Grija reală pentru diminuarea riscurilor în cazul unor noi inundaţii ar trebui să ducă chiar la instituirea unei etape a PNDL dedicate exclusiv finanţării INVESTIŢIILOR pentru podeţe, poduri, rigole, amenajări de torenţi în intravilan sau realizarea de şanţuri de gardă în extravilanul localităţilor, pentru preluarea apelor de pe versanţi.

Remedierea pagubelor produse de inundaţiile din ultimele zile ale lunii iunie va costa oricum bani, foarte mulţi bani: din bugetele locale, de la judeţ, de la guvern sau din fonduri europene. Îndemnul meu către toţi factorii implicaţi este de a folosi cu eficienţă maximă aceşti bani. Haideţi să facem lucruri bune, investiţii serioase şi bine documentate tehnic cu aceste fonduri, altfel spus SĂ CONSTRUIM! Nu avem nevoie de cârpeli făcute în pripă, de mântuială, care să condamne alte sute sau mii de botoşăneni la suferinţe atunci când, inevitabil, un alt val de ploi se va abate asupra judeţului!

Inundații județul Botoșani 2018

Apreciază sau distribuie această postare: